Privești adesea înspre ele,
Sutele de mii de stele
Și nu poți zări în noapte
Găuri negre-ntunecate
Care le înghit pe toate
Și te obosește gândul
Căci ai vrea să schimbi pământul ...

Să faci oamenii mai drepți,
Mai frumoși și mai deștepți,
Să poți izgoni minciuna
Să se risipească ura,
Dragostea pe veșnicie
S-o dai dar de cununie,
Oricărui copil ca tine
Să îi dăruiești doar bine
Și orice s-ar întâmpla
Doar de bune vei afla ...

Iată ... a căzut o stea.
Este steaua altcuiva.
Cerul pare-a fi la fel
Deși lipsește ceva din el,
Luna nici nu a clipit,
Timpul, parcă s-a oprit ...
Ce e oare-n infinit?

(privind la stele)